Iasul cultural (8) Noaptea albă a străzii Lăpuşneanu

Bucuraţi-vă! Iaşul îşi deschide iar nopţile în lumina cărţilor pe strada Lăpuşneanu. Altădată, nu era uliţă mai simandicoasă şi mai călcată în târgul Ieşilor de la sfârşitul veacului decât strada Lapuşneanu. Aşadar, la sfârşitul acestei săptămâni, anticarul Dumitru Grumăzescu organizează cea dea a treia ediție a proiectului "Noaptea albă a străzii Lăpuşneanu". Acţiunile culturale vor avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, între ora 21 şi ora 3. "La ora 19, la Galeriile Anticariat, epigramiştii vor deschide noaptea cu o suită de poezii umoristice despre Iaşul de altădată. Va avea loc şi un recital de poezie susţinut de actorul George Marici şi elevi al Colegiului de Artă Octav Băncilă", a explicat Dumitru Grumăzescu. Unul dintre cele mai spectaculoase evenimente va fi "Marşul Unirii". Soldaţi vor merge cu făclii în mână, în acordurile Fanfarei Militare, pe traseul Muzeul de Istorie Naturală - Târgu Cucului - Palatul Culturii - bulevardul Ştefan cel Mare - Muzeul Unirii. Marşul va începe la ora 21 şi ar urma să ajungă pe strada Lapuşneanu în jurul orei 22. Fanfara va cânta şi după finalul marşului, în timp ce va fi organizată "bătaia cu flori". Ieşenii mai sunt aşteptaţi la expoziţii de grafică, expoziţii ale colecţionarilor de antichităţi, expoziţie de obiecte, subiecte muzical mecanice din colecţia Grumăzescu, dar şi la o expoziţie de produse lucrate manual de elevi şi studenţi. Librăria Humanitas va avea un program special pentru "Noaptea albă a străzii Lapuşneanu". "Vor fi şi lansări de carte, concert de pian, flaut, muzică clasică.

"Sunt gata să mor pentru ceea ce spun"

Dumnezeu să te odihnească, parinte!

" Sunt gata sa mor pentru ceea ce spun" aşa le-a spus părintele Arsenie Papacioc comuniştilor în inchisoare când acestia l-au intrebat care e ultimul lui cuvânt...
Astăzi părintele Arsenie Papacioc a murit. Pe 15 august ar fi împlinit 97 de ani. Va fi înmormântat joi la Techirghiol.
Arsenie Papacioc (n. 15 august 1914, satul Misleanu, comuna Perieți, județul Ialomița) este un duhovnic ortodox român. Din anul 1976, este duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Pârvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu și alții. A fost arestat și condamnat sub regimul mareșalului Ion Antonescu, în 1941, pentru apartenența la Mișcarea Legionară. S-a călugărit în 1946, după eliberare și s-a nevoit la Mănăstirea Antim din București până în 1949. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institutul Biblic, iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț. Între 1952-1958 a fost preot la Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că făcea parte din grupul „Rugul Aprins”. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, a fost grațiat în 1964 de la închisoarea Aiud

Spunea părintele " la închisoare toţi doreau să mai trăiască o zi. Şi zicem noi, care ne scăldam în ani: „Ce faci într‑o zi?” Nu într‑o zi, într‑o clipă! Poţi să faci mult! Ca Dumnezeu n‑are nevoie de cuvintele noastre, are nevoie de inima noastră. Şi putem să I‑o dăm într‑o clipă."

...cădere în Strigăt...

E clar, din nou, ne acordăm prea multă importanţă ca ţara. Unde e ţara minunată curajoasă, corectă şi cinstită dealtădat`!!?? După căderea elevilor şi profesorilor la examene, după dispariţia neprihănită, pe nesimţite, a unor documente din arhivele statului şi mai ales după NUP-ul primit de Roberta Anastase, care după cum a văzut o ţară întreagă are grave probleme în a număra voturi, nu şi banii, încă mai stăruim în a crede că existăm ca stat, ticsit de instituţii legitime care, după cum se vede, îşi fac treaba în afara legii şi cu spirit infracţional. Eu cred că în câţiva ani, n-o să mai existăm... ori vom fi lăsaţi nici morţi, nici vii... să asistăm la cele mai inimaginabile bătăi de joc. Dar n-o să fie suficient nici atât... aşa morţi cum o să fim şi cum umblăm şi acum, fără reacţie şi mărturisire, o să fim bătaia lor de joc, amuzamentul clipei după clipă. Căci conducătorii, autorităţile şi mare parte a justiţiei îşi desăvârşec comportamentul injust, încercând multe infracţiuni şi... le-a mers.

Suntem sclavi fericiţi şi visători (eu cel puţin aşa mă simt), oameni fragmentaţi în care dorinţele, tentaţiile şi pasiunile o iau pe un drum şi sfârşesc în direcţia opusă. Deşi, spunem mereu că nu ne afectează furăciunile care au loc la nivel înalt, ca ţara, şi ne place să credem că avem mereu de ales cum trăim,...ei bine, nu!.... ne minţim, visăm şi cădem în gropi. Străbatem drumuri înfundate menite să mimeze coerenţa. Trăim decontextualizat, abstract, incoerent!
Strig acum, din adâncul gropii,... pentru că iubesc contextul, realul si coerenţa!