...cădere în Strigăt...

E clar, din nou, ne acordăm prea multă importanţă ca ţara. Unde e ţara minunată curajoasă, corectă şi cinstită dealtădat`!!?? După căderea elevilor şi profesorilor la examene, după dispariţia neprihănită, pe nesimţite, a unor documente din arhivele statului şi mai ales după NUP-ul primit de Roberta Anastase, care după cum a văzut o ţară întreagă are grave probleme în a număra voturi, nu şi banii, încă mai stăruim în a crede că existăm ca stat, ticsit de instituţii legitime care, după cum se vede, îşi fac treaba în afara legii şi cu spirit infracţional. Eu cred că în câţiva ani, n-o să mai existăm... ori vom fi lăsaţi nici morţi, nici vii... să asistăm la cele mai inimaginabile bătăi de joc. Dar n-o să fie suficient nici atât... aşa morţi cum o să fim şi cum umblăm şi acum, fără reacţie şi mărturisire, o să fim bătaia lor de joc, amuzamentul clipei după clipă. Căci conducătorii, autorităţile şi mare parte a justiţiei îşi desăvârşec comportamentul injust, încercând multe infracţiuni şi... le-a mers.

Suntem sclavi fericiţi şi visători (eu cel puţin aşa mă simt), oameni fragmentaţi în care dorinţele, tentaţiile şi pasiunile o iau pe un drum şi sfârşesc în direcţia opusă. Deşi, spunem mereu că nu ne afectează furăciunile care au loc la nivel înalt, ca ţara, şi ne place să credem că avem mereu de ales cum trăim,...ei bine, nu!.... ne minţim, visăm şi cădem în gropi. Străbatem drumuri înfundate menite să mimeze coerenţa. Trăim decontextualizat, abstract, incoerent!
Strig acum, din adâncul gropii,... pentru că iubesc contextul, realul si coerenţa!