Miting împotriva abuzurilor şi pentru libertatea de exprimare

Mircea Badea, Victor Ciutacu şi peste o mie de oameni au protestat ieri în fata CNA-ului împotriva abuzurilor şi ingrădirii libertăţii de exprimare a gândurilor sau opiniilor, În traducere, orice om care priveşte la el însuşi cu putină sinceritate şi nu vrea să fie orb, prost ori spălat pe creier simte, fără îndoială, presiuni, abuz şi bătaie de joc zilnic din partea instituţiilor statului şi a oamenilor puşi în capul acestora care sfidează până şi noţiunea de incompetenţă ori de bun simt. Aşadar, apreciez demersul lor şi-l sustin în totalitate. Dacă aş fi fost din Bucureşti aş fi mers sigur la miting. Deşi ştim că la capătul fiecărei revolte ori lupte esenţiale stă însingurarea, să avem curajul strigării căci, pentru această libertate, vom da socoteală.

ARTICOLUL 30 din Constituţia României (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă.

Puteţi urmări demersul lor la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=ftHyVu2Ggzs

o zi...

Ce monunentală mi se pare o zi uitându-mă la ea în zorii ei! Ce-o mai fi şi cu zilele astea de toamnă! Câte proiecte nu mi se înghesuie în minte şi tot atâtea sfârşesc abandonate. Am martori, doua căni înflorate care se odihnesc, una pe coperta unei cărţi şi cealaltă lângă ea... Mă gândesc apoi la alţii...uf, ce stil am şi eu în a trăi din viaţa celuilalt! În ea nu mi-aş putea gasi locul. E clar, nu ne putem permite să trăim oricum, dar cred că din toată viaţa asta prima secundă şi poate doar ultima contează. Dupa aceea, rămânem doar la pomenirea celorlalţi, asta dacă nu vor fi uitat de noi.

...mi-e greu să dau un titlu

Din 2011, vom avea card de sănătate, unul cu cip, evident cei care plătesc contributia de asigurat. Şi nu va fi gratis! Vom plăti să avem cip. Va fi chiar obligatoriu. Cine nu va avea acest card, nu va acea acces la serviciile medicale. Mă uit că peste tot, o astfel de ştire este dată ca pe o mare realizare a ministerului sau chiar mai mult, o dovadă de ingeniozitate a miniştrilor. Cine le-o fi şoptit? E evident, nu-i pot suspecta de vreo idee din capul lor! Cât de ipocrita e treaba! Cum să-mi impună mie să merg într-un loc în care să stiu că nu sunt tratat cum trebuie, ori nu pot beneficia de servicii medicale de încredere, caci se stie sistemul medical e mort de mult şi fabrică alţi morti, destui chiar. Şi venirea spre nenorocirea din spitale se intermediază, cu preamărire, prin cip. N-ai card cu cip, n-ai ce cauta în spitalele de stat! " Cine nu-şi face card de sănătate, nu va mai fi tratat de medici. Avertismentul vine din partea ministrului Sănătăţii, care precizează că românii care nu vor avea acest card vor putea beneficia doar de serviciile medicale de urgenţă. " Şi ăştia când vor să ne sfideze ori să ne îngrădească libertatea şi firescul de a merge catre un serviciu pe care îl plătim, mai dau şi o lege, să aibă acoperire legală. Absenţa libertăţii se justifică prin aplicarea legii. Mă întreb dacă aştia stiu să mai facă altceva decât carduri cu cip! O să ne prăbusim cu cardul în mană, cu cât mai multe cu atât mai bine, caderea ca fi una triumfală, cu un sublim fast chiar, în functie de numarul de carduri. Oricum doar o dată murim, dar totuşi înainte, bine-ar fi să fim un pic controlaţi Nu de alta, dacă nu murim prea curând, măcar să se ştie totul despre noi. Şi toate ni se prezintă de parcă ar fi în firea lucrurilor.
Suntem atât de agrenaţi în alte lucruri, de răvăşiţi, atât de fragmentaţi încât nu realizăm căderea care ne aşteaptă. Totul devine excesiv , agresiv de înnegurat, îmbrăcat în bunavoinţă şi comfort. O viaţă de om citită de un card, simplu, nu? Totul simplificat. Nu mai e comfortabil să fie un pic mai complicat, nu? Prea multă bătaie de cap!...Tristă adunătură de excese!

încă vii...

Ziua a început cu Liturghia. Am adus în mine chipuri, ecouri, toamne. Viii şi adormiţii s-au ivit, într-un suflu interior, din amintiri. La binecuvântare, am plecat. Am mers apoi să vad cărţile. Oscilam în a cumpara Constituţia României ori Savatie Baştovoi chiar când s-a anunţat, la radio, stingerea din viaţă a lui Adrian Păunescu. Mi-am adus aminte ca-l văzusem ultima oară în curtea Casei Pogor, la Iaşi. Cumpărasem cartea lui "Încă viu". Au rămas pe ea cuvintele scrise de mâna lui, cu dedicaţia "Elenei...". Pe coperta a doua, omul îşi cerea iertare de la contemporani, poate " Iertati-mă că încă mai trăiesc/şi mai iubesc/şi mai scriu/ iertati-mă că încă mai sunt viu." A fost, aşadar, penultima lui primăvară şi acum ultima toamnă. Ultima toamnă, hmm..., cum sună! În ceruri măcar o fi vreo toamnă?!...Am sfârşit, în cele din urmă, a cumpara "A treia forţă, Economia libertăţii - Renaşterea României profunde". Timpul a trecut repede răsfoind pe îndelete. Mă luase nostalgia, altfel ca altădată. Nici nostalgia nu mai e ce-a fost! Multe titluri, mulţi autori, cuvinte nenumărate, stări sfâşietoare.

La întoarcere, abia m-am strecurat printre maşinile parcate, pe trotuar, în centru Iasului. Simţitor enervată, am trecut cu greutate.

şi iar toamnă...

Toamnă ajunsă la vremea ei. Copacii oftând a goliciune şi răbdare...

Iaşul cultural (2) Andrei Plesu la Iasi - Conferinţă despre parabolele lui Iisus. O analitica a receptivitatii

Astăzi a fost Andrei Pleşu la Iaşi. A fost sala arhiplină, deşi se dezbătea moţiunea de cenzură spre căderea guvernului... A amintit şi despre ea, un pic distrat.
În cuvântul lui, a vorbit despre parabolele lui Iisus şi despre starea omului de a fi "în afară", adică aruncat şi prost aşezat în lume, care în căutarea lui spre a-şi găsi rostul, începe prin a se raporta, paradoxal, unui reper interior.
Un singur lucru de reţinut: nu dăm ceva, nimic sau orice oricui! Trebuie ca între cel care dă şi cel care primeşte să fie o adecvare, un dialog prealabil acceptat, altfel lucrurile se irosesc. Raportând situaţia la textul evanghelic al parabolei, uşor paradoxal, Hristos e acolo pentru toţi, dar nu pentru oricine. E virtual pentru toată lumea, dar, în fapt, are nevoie de un interlocutor, de o reacţie, de o receptivitate, de un ecou, de o disponibilitate. E vorba, în fond, de statea omului de a fi disponibil ori indisponibil spre a dialoga.
Hristos, şi coborând în uman omul, are de comunicat ceva, are un mesaj; comunicarea aceasta presupune dialog. Cu alte cuvinte, în vremurile pe care le trăim s-a dezvoltat o mistică a dialogului, în sensul în care, aproape orice se rezolvă prin dialog: orice criză, orice toleranţă, ori neînţelegere se rezolvă comunicând. Însă, oricât de pertinentă ar fi această idee, dialogul real, substanţial, legitim şi implicat, nu se realizează decât în anumite condiţii. Spune Pleşu, nu poţi dialoga cu un zid, cu o închidere, căci, dialogul înseamnă disponibilitate, deschidere. Închiderea este exterioară ideii de dialog. Sunt multe situaţii în care dialogul nu este posibil. De exemplu, dialogul nu se poate realiza între două persoane care au păreri de beton, care au convingeri opuse ferme. Aceştia nu-şi au nimic a spune. Puşi faţă în faţă, ei doar o să urle unul spre celalalt, însă fără finalitate. E păcat să-l începi! Mai este si situaţia în care celălalt nu are chef să dialogheze cu tine. Nu poţi da buzna peste om şi să-i ceri dialogul. În traducere, nu poţi da răspunsuri cuiva care nu are nicio întrebare şi mai ales care nu are întrebările tale. It is a waste of time!
Concluzia: Nu putem intra in dialog în absenţa întrebării!

Iaşul cultural (1)

Agenda zilei Astăzi vine Andrei Pleşu la Iaşi în Aula Eminescu. Ieri, a fost Virgil Nemoianu.

Jubileul Univ. „Al. I. Cuza” - Conferinţe: Andrei Pleșu şi Denis Mieville

imagini:

Data şi ora: Miercuri, 27 octombrie 2010, între orele 16.00 – 18.00 Locaţia: Aula Magna “Mihai Eminescu” Organizator: Universitatea „Al. I. Cuza” Jubileul Univ. „Al. I. Cuza” - Conferinţe: Andrei Pleșu şi Denis Mieville Concert: Orchestra de Cameră din Chişinău, Percuţioniştii de la U.A. „George Enescu”