Ziua a început cu Liturghia. Am adus în mine chipuri, ecouri, toamne. Viii şi adormiţii s-au ivit, într-un suflu interior, din amintiri. La binecuvântare, am plecat. Am mers apoi să vad cărţile. Oscilam în a cumpara Constituţia României ori Savatie Baştovoi chiar când s-a anunţat, la radio, stingerea din viaţă a lui Adrian Păunescu. Mi-am adus aminte ca-l văzusem ultima oară în curtea Casei Pogor, la Iaşi. Cumpărasem cartea lui "Încă viu". Au rămas pe ea cuvintele scrise de mâna lui, cu dedicaţia "Elenei...". Pe coperta a doua, omul îşi cerea iertare de la contemporani, poate " Iertati-mă că încă mai trăiesc/şi mai iubesc/şi mai scriu/ iertati-mă că încă mai sunt viu." A fost, aşadar, penultima lui primăvară şi acum ultima toamnă. Ultima toamnă, hmm..., cum sună! În ceruri măcar o fi vreo toamnă?!...Am sfârşit, în cele din urmă, a cumpara "A treia forţă, Economia libertăţii - Renaşterea României profunde". Timpul a trecut repede răsfoind pe îndelete. Mă luase nostalgia, altfel ca altădată. Nici nostalgia nu mai e ce-a fost! Multe titluri, mulţi autori, cuvinte nenumărate, stări sfâşietoare.La întoarcere, abia m-am strecurat printre maşinile parcate, pe trotuar, în centru Iasului. Simţitor enervată, am trecut cu greutate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu