Te văd mereu prinzând putere şi mirându-te! Nu-i păcat să poţi şi să nu vrei? Ne risipim căutând ani când, de fapt, irosim clipele. Uitarăm clipa! Ne semănăm uitarea sub arderi şi lumini.
Eu... încep să semăn cu mine, fără efort, firesc, având detectabila senzaţie că sunt cum am fost. Trăiesc, pur şi simplu, spontan, normal, impregnându-mă în viaţă, sperând firesc că esenţele ei rămân în mine într-o zi.
Visez să trăiesc pe o creangă veşnic molipsită de toamnă.
Eu... încep să semăn cu mine, fără efort, firesc, având detectabila senzaţie că sunt cum am fost. Trăiesc, pur şi simplu, spontan, normal, impregnându-mă în viaţă, sperând firesc că esenţele ei rămân în mine într-o zi.
Visez să trăiesc pe o creangă veşnic molipsită de toamnă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu