Astăzi am ratat dimineaţa. Am trecut prin ea fără s-o simt lucrată. Mă simt nu stiu cum. Ziua a crescut şi a fost caldă, în ciuda împotrivirilor primăverii. Irosirea dimineţii m-a făcut să sfârşesc spre amiază la masa umbrelor. Am pus mâna pe cartea mea preferată. În ea, este vorba despre Iaşul ca oraşul în care eu nu mai am decât morminte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu