if you have...

if you have no voice, SCREAM; if you have no legs, RUN; if you have no hope, INVENT or LEARN THE JOY;
"Atâta vreme cât nu devenim un deşert sufletesc, suntem mântuiţi" (România profundă)

joi, 31 martie 2011

...încă loviţi de fiorul vorbirii şi recăutării trecutului

Neavând astâmpăr prin cameră, aşa dis de dimineaţă, am vrut să-mi mai aduc aminte de un om. În fiecare zi aş vrea să-mi aduc aminte, măcar de unul. Deşi urăsc amintirile, propriile amintiri, desigur... trecutul din viaţa cetăţii Iaşului, în care încă trăiesc şi umbrele oamenilor vrednici de aici sau de pe alte meleaguri, îmi fac bine.
Răsfoind pe aici, am găsit o carte despre Basarabia. Începusem cu ceva vreme în urmă s-o citesc şi, evident, mergând spre capăt a rămas neterminată. Sforţarea de a o duce la capăt stăruie în mine. Autorul e Antonie Plămădeală, scriitor, eseist, istoric şi om al... bisericii ajuns, după multe umblări prin locuri de suferinţă, mitropolit al Ardealului. S-a născut în Basarabia într-o vreme când încercările de a rămâne în propriul pământ erau zădărnicite cu suspendarea, refugierea, eşecul şi închisoarea la Jilava, Văcăreşti... Puţini spre deloc mai sunt ierarhii bisericii de astăzi care să aibă un asemenea trecut mărturisitor. AZI, criteriile de alegere a omului la cârma unei mitropolii sfidează orice regulă de firesc elementar...
Îndemnul acestui om pe care-l culeg printre rânduri, este acela de a răscumpăra vremea. Cei rămaşi, încă loviţi de fiorul vorbirii şi recăutării trecutului, o pot face. Viaţa trebuie privită cu încredere, curaj şi responsabilitate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu