"M-a apucat un dor de frunze, în suflet şi peste tot, că nu mai pot. Hai să căutăm una că e vânt şi că e ceaţă [...] ştiam că frunzele astea sunt nişte obraznice şi jumătate [...]Ba, mai căzuseră şi pe jos ca în marile păduri [...]Însă ca în fiecare toamnă, e adevărat, se întâmplă ca acum, ceva neaşteptat [...]Cică dacă rupi o frunză de pe ram, toate pică [...] Copacii pândesc o anumită zi, şi atunci, deodată cu toţii îşi fac vânt şi intră cu frunzele-n pământ..." Marin Sorescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu